Ciocnirea din halta Tataia – Un accident feroviar uitat...

20 Iulie 1934 – o zi ce părea a fi ca oricare altă dată din activitatea micii linii ferate turistice Constanţa – Mamaia, nimic nelăsând să se întrevadă tragedia ce avea să urmeze...
În acea dimineaţă caldă de vară, la ora 7:20, din halta Tataia a fost expediat spre staţia Constanţa un tren special ce avea ca pasageri tineri cercetaşi ce petrecuseră un reconfortant sejur pe malul Mării Negre.

Garnitura compusă din 14 vagoane era remorcată, în dublă tracţiune, de locomotivele cu abur 326.402 şi 724, ambele înregistrate în parcul Depoului Constanţa.

După doar câteva minute de la pornirea trenului, cele două locomotive s-au oprit brusc, într-o curbă situată la kilometrul 2+300 al liniei, nemaiputând urca pe rampa ce avea o declivitate de 9‰.

După mai multe încercări nereuşite de demaraj, controlorul Filip Georgescu, ce fusese desemnat de Inspecţia I Mişcare să însoţească această garnitură specială, a luat decizia ca trenul să fie fracţionat în două părţi, ultimele 7 vagoane urmând să fie frânate şi lăsate pe loc, iar celelalte 7 să îşi continue cursa până în staţia Constanţa, unde au fost primite în condiţii normale.

La scurt timp după decuplarea şi întoarcerea sa, staţia Constanţa a expediat locomotiva cu abur 326.402, în cursă izolată, înapoi spre locul unde se găseau frânate vagoanele rămase în linie curentă.

În marchiza vehiculului feroviar, pe lângă mecanicul Ioan Z. Petre şi fochistul Gheorghe Oglan, ambii angajaţi ai Depoului Constanţa, au mai urcat şi controlorul Filip Georgescu, împreună de pilotul Dumitru Putină, întreaga echipă urmând să preia şi restul trenului.

În timpul coborârii pe pantă, când mai rămăseseră de parcurs doar 50 – 60 de metri până la locul unde se aflau vagoanele încărcate cu pasageri, mecanicul nu a mai putut frâna locomotiva, ce a luat viteză şi a tamponat cea de-a doua parte a garniturii trenului special, împingând-o până în apropiere de intrarea în halta Tataia.

Bucăţile de metal desprinse din carcasele contorsionate în urma violentului impact au rănit 35 de tineri cercetaşi, 6 dintre micii pasageri rămânând cu infirmități definitive în urma acestui tragic accident.

Întreaga vină pentru producerea acestei veritabile catastrofe a purtat-o mecanicul locomotivei 326.402, ce a manipulat greşit regulatorul, iar în momentul în care a realizat că oprirea înaintea grupului de vagoane este imposibilă s-a speriat şi şi-a părăsit postul, sărind din marchiza vehiculului feroviar.

Şi totuşi... poate că nimic nu m-ar fi făcut să evoc amintirea unui accident întâmplat acum aproape 8 decenii (ieri am marcat trecerea a exact 79 de ani de la această tragedie), dacă printre „vechiturile” (adeseori catalogate de fiii „epocii digitale” drept nişte obiecte de prisos, lipsite de orice valoare) achiziţionate recent de pe unul dintre site-urile de licitaţii online nu şi-ar fi făcut loc şi o fotografie menită parcă să readucă „la lumină” clipele triste dintr-o „demult apusă” dimineaţă de vară...

Calea Ferata Constanta - Băile Mamaia

Inca o luna a trecut, iar colaborarea cu revista Historia continua... asa ca in numarul curent (9/2010) al publicatiei puteti citi un nou articol, ce are ca subiect povestea unei linii turistice ce-a disparut acum o jumatate de secol şi mai traieste astazi doar in amintirile bunicilor nostri, ori in ilustratele ingalbenite de vreme adunate de cateun cartofil...

"Sezon estival... soare... tradiționala vacantă pe litoralul Marii Negre.

Multi dintre cei ce vor citi aceste rânduri au ales, ori vor alege ca destinație pentru relaxare stațiunea Mamaia.
Oare câți dintre cei ce-şi pierd astăzi pașii pe nisipul fierbinte al plajei își mai amintesc, ori au auzit, din povestirile bunicilor, că la Mamaia exista o mică gară unde în zilele calde de vară, trenurile îi debarcau pe amatorii „băilor de soare” din acele vremuri.

La începutul secolului trecut, pe locurile unde astăzi se înalță un întreg șir de hoteluri, nu întâlneai decât un mic sat de pescari, așezat în partea nordică a orașului Constanța, pe un cordon litoral ce desparte Lacul Siutghiol de apele mării, dând naștere unei plaje cu o lungime de aproximativ 7 kilometri.
Însă, la sfârșitul secolului XIX, această mică localitate a devenit rapid un loc preferat pentru petrecerea vacanțelor estivale ale protipendadei acelor vremuri, motiv pentru care, în anul 1905, după desființarea căii ferate Constanța – Băile de la Vii (3,1 Km.), cu o parte din materialele recuperate, Direcția Linii – Serviciul de Linii Constanța a construit calea ferată Constanța – Băile Mamaia (8 Km.).

Inaugurată în ziua de 2 Octombrie 1905, mica linie a fost folosită numai în sezonul de vară, pentru transportul turiștilor.

În anul 1928, în scopuri strategice, Direcția Generală C.F.R., împreună cu unitățile militare de căi ferate, au prelungit calea ferată, cu încă 11,5 kilometri, pe traseul Băile Mamaia – Mamaia Sat – Școala de Tragere și Bombardament, linia urmând să deservească şi Portul Militar Taşaul.

Traseul inițial pornea din vechea gară Constanța, traversa zona centrală a orașului, pe Calea Mangaliei (prin apropierea Cimitirului Musulman), iar de la intersecția actualelor bulevarde Tomis şi Mamaia, se orienta către Nord, prin cartierul Tăbăcărie şi pe malul mării, oprindu-se la Băile Mamaia.
Deoarece linia devenise o frână în calea dezvoltării urbane, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile Constanței, ele continuând să circule pe un nou traseu, ce a fost deschis în ziua de 14 Iulie 1938.

Tot în anul 1938, vechea stație de debarcare de la Băile Mamaia a fost mutată pe un nou amplasament (situat la kilometrul 9 al liniei), iar la kilometrul 10 s-a înființat Halta Rex, ce urma să deservească hotelul cu același nume, proaspăt inaugurat de Direcția Generală C.F.R.

Între anii 1944 – 1960, calea ferată Constanța – Mamaia a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar în anul 1949, a fost legată cu calea ferată Palas – Capul Midia, traseu folosit pentru construcția Canalului Poarta Albă – Midia.

În anul 1960, linia a fost desființată, o mică porțiune a sa, cuprinsă între Ramificația Mamaia şi Mamaia Sat fiind folosită până în anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor de locuințe din cartierul Tăbăcărie."

Gara Constanta - 1907

Tren în gara Mamaia - 1910