Drezina de vânătoare a Regelui Carol II - Un unicat feroviar încărcat de mister...

  Acum câteva luni, pe acest blog, vă împartaşeam câteva date despre valea pârâului Gurghiu, despre calea ferată forestieră pe care, timp de peste jumătate de secol, "aurul verde" a coborât spre centrul industrial de la Reghin şi despre castelul de vânătoare construit la Lăpusna, în ultimii ani de domnie ai Regelui Ferdinand I.  

 Însă povestea acestor ţinuturi nu ar fi întreagă dacă am trece în uitare mica linie ferată ce înconjura castelul şi "bijuteria feroviară" din care Regele Carol al II-lea obişnuia să-şi îndrepte arma asupra vânatului hăituit de gonaci.

  Rămasă la Lăpuşna şi după anul 1948, moment când castelul şi întergul său domeniu au fost naţionalizate, mica drezină, realizată la Uzinele Malaxa, în anul 1935 a continuat să fie utilizată de liderii politici din cea de-a doua jumătate a secolului XX, la bordul ei luând loc oaspeţi de seamă, precum liderii politici Nikita Hruşciov, Iosip Broz Tito, Todor Jifkov, Gheorghe Gheorghiu Dej, ori Nicolae Ceauşescu.

  Retras din serviciu la începutul anului 1990, acest vehicul unicat în peisajul feroviar românesc a rămas abandonat într-o magazie a Secţiei de Întreţinere a Liniilor din Targu Mures, aşteptând să fie dezmembrat si valorificat ca fier vechi.

  O pură întâmplare avea însă să schimbe complet soarta acestui veritabil artefact, el fiind descoperit de un grup de iubitori ai istoriei feroviare si transportat la Brasov, unde, un alt deceniu de uitare avea să-şi lase necruţătoarea amprentă asupra bătrânelor sale componente.

  Redescoperită în vara anului trecut, drezina a ajuns, în final, la Zlatna, unde a intrat într-o amplă operaţiune de restaurare, menită să-i redea, măcar parţial, aspectul de odinioară şi să-i asigure, locul pe care îl merită, între exponatele muzeului feroviar ce a început să prindă contur în micul centru urban din Valea Ampoiului.

  Din păcate, "zborul neoprit" al anilor a făcut ca peste cea mai mare parte a informaţiilor despre acest vehicul unic în peisajul căilor ferate din România să se aştearnă uitarea, aproape toate documentele, ori imaginile, ce puteau aduce un strop de lumină asupra datelor despre construcţia şi activitatea micii drezine salon, prevăzută cu două posturi de conducere şi un salon central, acoperit cu un plafon mobil, s-au transformat demult în "maculatură reciclabilă".
  Şi pentru ca adeseori "imaginile vorbesc de la sine", cu regretul ca în colecţia mea nu se regăseşte nicio fotografie din anii când drezina era activă şi urca pe Valea Gurghiului, încărcată cu "pasageri de lux", închei aceste rânduri cu câteva instantanee surprinse în ziua de 9 Octombrie 2012, în timpul transportului spre Zlatna al micului vehicul feroviar.

Uitat de toţi, într-o curte din Braşov...

În timpul unui veritabil "balet aerian".

În bena basculantei, în drum spre o nouă viaţă, ca exponat de muzeu...

Calea ferata Alba Iulia - Zlatna... 117 ani de existenta.

 22 Septembrie... o zi aniversara pentru micile localitati din Valea Ampoiului, calea ferata Alba Iulia - Zlatna implinind astazi 117 de existenta.

  Istoria acestui traseu incepe in primavara anului 1889, cand,  la Cluj, proprietarul de mine Friederich Stach si asociatii sai au infiintat "Societatea Caii Ferate Locale Alba Iulia - Zlatna". Cateva saptamani mai tarziu investitorii au depus la Ministerul Comunicatiilor de la Budapesta solicitarea pentru acordarea concesiunii de constructie si exploatare a unei linii cu ecartament ingust (760 mm.), proiect ce nu s-a putut materializa insa, din cauza unor grave probleme financiare.

  La inceputul anului 1893, dupa ce fondurile necesare constructiei liniei au putut fi asigurate de autoritatile 

Comitatului Alba, ce au preluat constructia viitoarei cai ferate, lucrarile au fost reluate, trenul ce a unit vechea cetate de pe malul raului Mures si importantul centru minier din orasul Zlatna pornind in prima sa cursa, in dimineata zilei de 22 Septembrie 1895.

  Inca de deschiderea sa calea ferata Alba Iulia - Zlatna a fost exploatata de "Societatea Cailor Ferate Maghiare de Stat (M.A.V.)", intregul traseu trecand in administarea "Directiei Generale C.F.R.", in ziua de 1 Ianuarie 1919.

  In primavara 1932, in baza Conventiei publicate in Monitorul Oficial Nr. 94/20 Aprilie 1932, intregul patrimoniu al "Societatii Caii Ferate Locale Alba Iulia - Zlatna" a fost rascumparat de Statul Roman contra sumei de 733.200 de franci elvetieni.

  Pentru a facilita exploatarea zacamintelor de curpru din arealul minier Rosia Poieni, in anul 1977, Directia Regionala CFR Cluj-Napoca a luat decizia de normalizare a ecartamentului liniei Alba Iulia - Zlatna, noul traseu al caii ferate fiind deschis la 3 Ianuarie 1983 si finalizat in ziua de 23 August 1986, odata cu darea in exploatare a liniei de legatura intre statiile Zlatna Tehnica si Zlatna.

  Deoarece in colectia personala nu detin nicio fotografie, ori carte postala cu vechea linie, cu mica gara din Zlatna, ori din statiilor de pe actualul traseu al caii ferate, voi ilustra randurile de mai sus cu o imagine preluata din Mersul Trenurilor pe anul 1949.