Calator prin garile Transilvaniei - Blaj

Blajul - vechi centru cultural romanesc situat la confluenta celor doua Tarnave; oras al Pasoptistilor si locul Marii Adunari de pe Campia Libertatii si o mica statie de cale ferata, situata pe actuala magistrala 300.

Construita de "Socieatatea Cailor Ferate Ungare de Est", prin intermediul antreprizelor private ale fratilor Waring şi Ekersley, gara Blaj a fost inaugurata la 6 Mai 1872, odata cu deschiderea liniei Teius - Medias.

Gara Blaj - 1926

Calator prin garile Transilvaniei - Arad

Municipiul Arad - poarta de intrare in Valea Muresului - vechi centru istoric, cultural si industrial, atestat documentar din anul 1028.

Nod feroviar cu 8 directii de mers, statia Arad si-a inceput existenta acum mai bine de 150 de ani, in ziua de 14 Iulie 1858, moment cand primul tren, ce a efectuat proba tehnica a liniei Sajol - Arad, a oprit in orasul de pe malurile Muresului.

Construita de Societatea Cailor Ferate din Jurul Tisei si inaugurata oficial la 25 Octombrie 1858, prima cladire de calatori a statiei Arad a functionat pana in anul 1886, cand a fost extinsa si transformata de Societatea Cailor Ferate Ungare de Stat, continuand sa fie folosita pana in anul 1910, cand a fost demolata, pe amplasamentul sau fiind ridicata actuala cladire de calatori, inaugurata in ziua de 1 Februarie 1912.

Afectata de ploaia de bombe lansata de aviatia americana, in ziua de 3 Iulie 1944, monumentala constructie, proiectata de celebrul arhitect maghiar Ferenc Pfaff, a fost reparata intre anii 1950 - 1953, fiind folosita si in prezent, in al 100-lea an al existentei sale.

Cea de-a doua cladire a garii Arad - 1904

Piata garii Arad - 1928

Corpul central al cladirii garii Arad - 2012

Calator prin garile Transilvniei - Apahida

O noua seara... o noua gara!

Daca ieri am prezentat una din principalele gari ale Transilvaniei - o statie feroviara cu rezonanta istorica - azi voi continua cu o mica gara situata in apropierea orasului Cluj Napoca.

Deschisa la 14 August 1873, odata cu darea in circulatie a liniei Cluj - Razboieni (Cucerdea), statia Apahida functioneaza neintrerupt, de 139 de ani, fiind astazi punctul din care se desprinde calea ferata ce face legatura cu importantul centru industrial de la Dej, traseu inaugurat in ziua de 15 Septembrie 1881.

Aproape complet distrusa de bombardamentele aeriene din toamna anului 1944, mica gara a fost reconstruita dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, fiind astazi punctul din care se desprinde calea ferata ce face legatura cu importantul centru industrial de la Dej.

Gara Apahida - 1911

Calator prin garile Transilvaniei - Alba Iulia

Candva scriam, pe acest inceput de blog, ca imi doresc sa postez cat mai multe date si imagini leagte de istoria "drumurilor de fier, a acelor oameni minunati ce si-au dedicat viata lor si a masinilor ce le strabat in lung si-n lat". Si totusi, absorbit de viata cotidiana, desi adesea am avut imboldul de a-mi duce la final acest gand... de fiecare data n-am facut-o, de parca "o forta nevazuta" m-ar fi deturnat si mi-ar fi indreptat pasii pe alte "carari ale lumii virtuale".

Iata ca, intr-un tarziu, disparitia unuia dintre site-urile pe care imi publicasem o parte din colectia de carti postale cu vechi imagini din lumea feroviara m-a facut sa-mi reamintesc ca sunt, totusi, "proprietarul" unui blog si sa ma apuc din nou de scris.

Sper ca de data aceasta sa fiu mai consecvent, iar istoria celorlalte deziderate neindeplinite sa nu se repete...

Azi, voi inaugura scrierile despre vechile carti postale pe care le-am adunat de-a lungul anilor, cu o scurta poveste despre una din garile Transilvaniei - un loc incarcat de istorie, al carui nume e sinonim cu nasterea vechiului Regat al Romaniei Mari - Alba Iulia.

Una din primele localitati  transilvane ce-au beneficiat de avantajele comerciale aduse odata cu sosirea "carului de foc" a fost vechea cetate de pe malul raului Ampoi, unde primul tren a sosit in ziua de 22 Decembrie 1868, odata cu inaugurarea caii ferate ce a legat Alba Iulia, cu orasul Arad, iar de aici, mai deprte, cu restul capitalelor Europei de Vest.

Construita de "Societatea Primei Cai Ferate din Transilvania", intre anii 1867 - 1868, cladirea de calatori a statiei Alba Iulia a ramas aproape neschimbata, de-a lungul celor 143 de ani ce au trecut de la inaugurarea sa.

Multe ar mai fi de povestit despre batrana gara ce-a fost martora tacuta a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a ceremoniilor Incoronarii de la 15 Octombrie 1922 si a atator alte momente ce-au marcat istoria Romaniei,... insa pentru ca mereu am spus ca "o fotografie buna face cat 1000 de cuvinte", voi incheia aceasta mica aducere aminte cu doua imagini din colectia personala.

Gara Alba Iulia - 1917

Gara Alba Iulia - 2010

Calea Ferata Constanta - Băile Mamaia

Inca o luna a trecut, iar colaborarea cu revista Historia continua... asa ca in numarul curent (9/2010) al publicatiei puteti citi un nou articol, ce are ca subiect povestea unei linii turistice ce-a disparut acum o jumatate de secol şi mai traieste astazi doar in amintirile bunicilor nostri, ori in ilustratele ingalbenite de vreme adunate de cateun cartofil...

"Sezon estival... soare... tradiționala vacantă pe litoralul Marii Negre.

Multi dintre cei ce vor citi aceste rânduri au ales, ori vor alege ca destinație pentru relaxare stațiunea Mamaia.
Oare câți dintre cei ce-şi pierd astăzi pașii pe nisipul fierbinte al plajei își mai amintesc, ori au auzit, din povestirile bunicilor, că la Mamaia exista o mică gară unde în zilele calde de vară, trenurile îi debarcau pe amatorii „băilor de soare” din acele vremuri.

La începutul secolului trecut, pe locurile unde astăzi se înalță un întreg șir de hoteluri, nu întâlneai decât un mic sat de pescari, așezat în partea nordică a orașului Constanța, pe un cordon litoral ce desparte Lacul Siutghiol de apele mării, dând naștere unei plaje cu o lungime de aproximativ 7 kilometri.
Însă, la sfârșitul secolului XIX, această mică localitate a devenit rapid un loc preferat pentru petrecerea vacanțelor estivale ale protipendadei acelor vremuri, motiv pentru care, în anul 1905, după desființarea căii ferate Constanța – Băile de la Vii (3,1 Km.), cu o parte din materialele recuperate, Direcția Linii – Serviciul de Linii Constanța a construit calea ferată Constanța – Băile Mamaia (8 Km.).

Inaugurată în ziua de 2 Octombrie 1905, mica linie a fost folosită numai în sezonul de vară, pentru transportul turiștilor.

În anul 1928, în scopuri strategice, Direcția Generală C.F.R., împreună cu unitățile militare de căi ferate, au prelungit calea ferată, cu încă 11,5 kilometri, pe traseul Băile Mamaia – Mamaia Sat – Școala de Tragere și Bombardament, linia urmând să deservească şi Portul Militar Taşaul.

Traseul inițial pornea din vechea gară Constanța, traversa zona centrală a orașului, pe Calea Mangaliei (prin apropierea Cimitirului Musulman), iar de la intersecția actualelor bulevarde Tomis şi Mamaia, se orienta către Nord, prin cartierul Tăbăcărie şi pe malul mării, oprindu-se la Băile Mamaia.
Deoarece linia devenise o frână în calea dezvoltării urbane, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile Constanței, ele continuând să circule pe un nou traseu, ce a fost deschis în ziua de 14 Iulie 1938.

Tot în anul 1938, vechea stație de debarcare de la Băile Mamaia a fost mutată pe un nou amplasament (situat la kilometrul 9 al liniei), iar la kilometrul 10 s-a înființat Halta Rex, ce urma să deservească hotelul cu același nume, proaspăt inaugurat de Direcția Generală C.F.R.

Între anii 1944 – 1960, calea ferată Constanța – Mamaia a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar în anul 1949, a fost legată cu calea ferată Palas – Capul Midia, traseu folosit pentru construcția Canalului Poarta Albă – Midia.

În anul 1960, linia a fost desființată, o mică porțiune a sa, cuprinsă între Ramificația Mamaia şi Mamaia Sat fiind folosită până în anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor de locuințe din cartierul Tăbăcărie."

Gara Constanta - 1907

Tren în gara Mamaia - 1910

ACCIDENTELE DE LA VALEA LARGĂ – Două poduri de cale ferată se prăbușesc în râul Prahova!

De mult nu am mai postat nimic pe acest blog... asa ca m-am decis sa-l revitalizez si sa incarc cat mai multe subecte legate de "fascinanta" istorie a cailor ferate romane.
In randurile ce urmeaza voi reproduce micul articol pe care l-am scris pentru numarul curent (103 - Iulie 2010) al revistei "Historia", publicatie cu care am demarat, recent, o frumoasa colaborare, ce sper sa se concretizeze prin cat mai multe articole legate de istoria feroviara romana.Poate ca unii dintre voi se vor intreba de ce am ales sa vorbesc despre un moment mai putin placut, despre un accident feroviar, insa nu trebuie sa uitam ca si aceste tragedii, oricat de socante ar parea, isi au locul lor in istoria, si desori chiar in actualitatea activitatii feroviare.

"ACCIDENTELE DE LA VALEA LARGA – Doua poduri se prăbușesc în raul Prahova!

In timpul Primului Razboi Mondial (1916 – 1918), trupele germane de ocupatie au reconstruit, cu elemente metalice, doua poduri feroviare situate pe calea ferată Ploiesti – Predeal, intre stațiile Posada si Valea Larga, ce fusesera dinamitate in timpul retragerii armatei romane.

In anul 1922, ambele poduri s-au prabusit, sub greutatea unor trenuri aflate in circulație, provocand importante inchideri de circulație, pagube materiale insemnate si victime omenesti, dar mai ales o teamă ce s-a propagat în toata tara, ambele accidente avand loc pe cea mai circulata cale ferata din Romania – „Linia Regala” – ce unea Capitala cu orasul Sinaia, resedinta de vacanță a Regelui Carol I.

In ziua de 13 Iunie 1922, trenul accelerat Nr. 15, ce circula spre Sinaia, remorcat de doua locomotive seria 140.400, a trecut fara oprire prin Halta Posada si a continuat sa urce spre stația Valea Largă.

Ajuns la kilometrul 56+550 al caii ferate Ploiești – Predeal, la ora 16:25, trenul s-a angajat, cu o viteză de 35 de km/h., pe podul ce traversa raul Prahova, iar dupa trecerea primei locomotive, ce purta numărul 140.413, structura metalică s-a prabusit, antrenand in cadere, cea de-a doua locomotiva si primul vagon de calatori din garnitura.

In perioada 13 – 31 Iulie 1922, circulatia feroviara pe ruta Comarnic – Sinaia a fost complet intrerupta, calatorii fiind transbordati cu ajutorul autobuzelor C.F.R.

Cel de-al doilea pod, situat la numai cateva sute de metri inaintea podului cazut (la kilometrul 55+900 al liniei), s-a prabusit, la randul său, în ziua de 19 Septembrie 1922, sub greutatea unui tren de pasageri, ce cobora de la Sinaia, spre Ploiesti.

Cauzele exacte ce au dus la caderea ambelor poduri au ramas necunoscute pana în prezent."

Si pentru ca "o imagine valoreaza mai mult decat 1000 de cuvinte", va ofer doua fotografii ale accidentelor relatate mai sus, ambele piese provenind din colectia personala .

Prabusirea podului de la Valea Larga - 13 Iulie 1922

Prabusirea celui de-al doilea pod de la Valea Larga - 19 Septembrie 1922

Sa nu uitam nici "Dulcea Bucovina de Nord"...

Iata-ma postand din nou, dupa cateva zile de absenta...

In aceasta seara voi continua tema inceputa in postarea anterioara, insa, de acesta data, voi prezenta o alta provincie a Romaniei Mari, impartasindu-va doua ilustrate ce reproduc momente din activitatea feroviara din Bucovina de Nord.

Ca si in cazul Basarabiei, sursele documentare de care dispun sunt destul de limitate, asa ca ma vad nevoit sa va prezint doar cateva date generale despre cele doua imagini, urmand ca pe masura ce voi reusi sa gasesc sau sa obtin accesul la noi surse de informatie, sa reiau aceasta tema, completand postarea de azi.

Cele doua poze pe care le prezint azi au ca subiect gara orasului Cernauti si una din locomotivele ce au figurat inregistrate in parcul acestui depou.

Gara Cernauti - 1912


Locomotiva in gara Hliboka - 1917

Daca in cazul primei imagini nu exista niciun dubiu asupra subiectului sau, in cazul celei de-a doua ar fi utile cateva informatii despre locomotiva din fotografie. Studiind cateva surse bibliografice, mai ales cele trei volume ale "Istoricului Tractiunii Feroviare din Romania", lucrare editata de D-nii. Serban Lacriteanu si Ilie Popescu, am descoperit o serie de informatii despre istoricul si activitatea locomotivei din imagine.
Astfel, locomotiva seria 73.07 a fost construita la uzinele Wiener Neustadt, in anul 1885, iar in anul 1914 figura inregistrata in parcul depoului Cernauti. Despre soarta pe care a avut-o dupa incheierea Primului Razboi Mondial, din pacate, nu detin niciunfel de informatii, insa, un numar de 21 de astfel de locomotive au fost preluate de catre CFR si au fost folosite pentru remorcarea trenurilor mixte si de marfa, pe liniile ferate din Bucovina si Basarabia. Din pacate, intre exemplarele preluate de catre CFR nu se regaseste si locomotiva 73.07, situatia sa reprezentand astazi una dintre enigmele feroviare ramase inca fara raspuns.