"Sezon estival... soare... tradiționala vacantă pe litoralul Marii Negre.
Multi dintre cei ce vor citi aceste rânduri au ales, ori vor alege ca destinație pentru relaxare stațiunea Mamaia.
Oare câți dintre cei ce-şi pierd astăzi pașii pe nisipul fierbinte al plajei își mai amintesc, ori au auzit, din povestirile bunicilor, că la Mamaia exista o mică gară unde în zilele calde de vară, trenurile îi debarcau pe amatorii „băilor de soare” din acele vremuri.
La începutul secolului trecut, pe locurile unde astăzi se înalță un întreg șir de hoteluri, nu întâlneai decât un mic sat de pescari, așezat în partea nordică a orașului Constanța, pe un cordon litoral ce desparte Lacul Siutghiol de apele mării, dând naștere unei plaje cu o lungime de aproximativ 7 kilometri.
Însă, la sfârșitul secolului XIX, această mică localitate a devenit rapid un loc preferat pentru petrecerea vacanțelor estivale ale protipendadei acelor vremuri, motiv pentru care, în anul 1905, după desființarea căii ferate Constanța – Băile de la Vii (3,1 Km.), cu o parte din materialele recuperate, Direcția Linii – Serviciul de Linii Constanța a construit calea ferată Constanța – Băile Mamaia (8 Km.).
Inaugurată în ziua de 2 Octombrie 1905, mica linie a fost folosită numai în sezonul de vară, pentru transportul turiștilor.
În anul 1928, în scopuri strategice, Direcția Generală C.F.R., împreună cu unitățile militare de căi ferate, au prelungit calea ferată, cu încă 11,5 kilometri, pe traseul Băile Mamaia – Mamaia Sat – Școala de Tragere și Bombardament, linia urmând să deservească şi Portul Militar Taşaul.
Traseul inițial pornea din vechea gară Constanța, traversa zona centrală a orașului, pe Calea Mangaliei (prin apropierea Cimitirului Musulman), iar de la intersecția actualelor bulevarde Tomis şi Mamaia, se orienta către Nord, prin cartierul Tăbăcărie şi pe malul mării, oprindu-se la Băile Mamaia.
Deoarece linia devenise o frână în calea dezvoltării urbane, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile Constanței, ele continuând să circule pe un nou traseu, ce a fost deschis în ziua de 14 Iulie 1938.
Tot în anul 1938, vechea stație de debarcare de la Băile Mamaia a fost mutată pe un nou amplasament (situat la kilometrul 9 al liniei), iar la kilometrul 10 s-a înființat Halta Rex, ce urma să deservească hotelul cu același nume, proaspăt inaugurat de Direcția Generală C.F.R.
Între anii 1944 – 1960, calea ferată Constanța – Mamaia a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar în anul 1949, a fost legată cu calea ferată Palas – Capul Midia, traseu folosit pentru construcția Canalului Poarta Albă – Midia.
În anul 1960, linia a fost desființată, o mică porțiune a sa, cuprinsă între Ramificația Mamaia şi Mamaia Sat fiind folosită până în anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor de locuințe din cartierul Tăbăcărie."
Gara Constanta - 1907
Multi dintre cei ce vor citi aceste rânduri au ales, ori vor alege ca destinație pentru relaxare stațiunea Mamaia.
Oare câți dintre cei ce-şi pierd astăzi pașii pe nisipul fierbinte al plajei își mai amintesc, ori au auzit, din povestirile bunicilor, că la Mamaia exista o mică gară unde în zilele calde de vară, trenurile îi debarcau pe amatorii „băilor de soare” din acele vremuri.
La începutul secolului trecut, pe locurile unde astăzi se înalță un întreg șir de hoteluri, nu întâlneai decât un mic sat de pescari, așezat în partea nordică a orașului Constanța, pe un cordon litoral ce desparte Lacul Siutghiol de apele mării, dând naștere unei plaje cu o lungime de aproximativ 7 kilometri.
Însă, la sfârșitul secolului XIX, această mică localitate a devenit rapid un loc preferat pentru petrecerea vacanțelor estivale ale protipendadei acelor vremuri, motiv pentru care, în anul 1905, după desființarea căii ferate Constanța – Băile de la Vii (3,1 Km.), cu o parte din materialele recuperate, Direcția Linii – Serviciul de Linii Constanța a construit calea ferată Constanța – Băile Mamaia (8 Km.).
Inaugurată în ziua de 2 Octombrie 1905, mica linie a fost folosită numai în sezonul de vară, pentru transportul turiștilor.
În anul 1928, în scopuri strategice, Direcția Generală C.F.R., împreună cu unitățile militare de căi ferate, au prelungit calea ferată, cu încă 11,5 kilometri, pe traseul Băile Mamaia – Mamaia Sat – Școala de Tragere și Bombardament, linia urmând să deservească şi Portul Militar Taşaul.
Traseul inițial pornea din vechea gară Constanța, traversa zona centrală a orașului, pe Calea Mangaliei (prin apropierea Cimitirului Musulman), iar de la intersecția actualelor bulevarde Tomis şi Mamaia, se orienta către Nord, prin cartierul Tăbăcărie şi pe malul mării, oprindu-se la Băile Mamaia.
Deoarece linia devenise o frână în calea dezvoltării urbane, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile Constanței, ele continuând să circule pe un nou traseu, ce a fost deschis în ziua de 14 Iulie 1938.
Tot în anul 1938, vechea stație de debarcare de la Băile Mamaia a fost mutată pe un nou amplasament (situat la kilometrul 9 al liniei), iar la kilometrul 10 s-a înființat Halta Rex, ce urma să deservească hotelul cu același nume, proaspăt inaugurat de Direcția Generală C.F.R.
Între anii 1944 – 1960, calea ferată Constanța – Mamaia a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar în anul 1949, a fost legată cu calea ferată Palas – Capul Midia, traseu folosit pentru construcția Canalului Poarta Albă – Midia.
În anul 1960, linia a fost desființată, o mică porțiune a sa, cuprinsă între Ramificația Mamaia şi Mamaia Sat fiind folosită până în anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor de locuințe din cartierul Tăbăcărie."
Gara Constanta - 1907
Tren în gara Mamaia - 1910
