Primele idei vizand constructia unei cai ferate ce urma sa strabata Valea Muresului au aparut in cadrul sesiunilor Parlamentului de la Budapesta din anii 1832 si 1836, la punctul 7 al "Legii Cailor Ferate", document ce stabilea ordinea in care urmau sa se construiasca primele 13 linii de pe teritoriul statului maghiar, fiind prezentat traseul magistralei Szolnok - Arad - Sibiu.
Un deceniu mai tarziu, proiectul a fost reluat, Ministrul Comunicatiilor din Guvernul Ungar - Istvan Szechenyi prezentand raportul intitulat "Constructia de cai ferate in Ungaria", document in cadrul caruia era dezbatuta realizarea liniei magistrale Budapesta - Arad - Alba Iulia si a ramurii sale secundare Simeria - Petrosani.
Dupa un alt deceniu de interminabile amanari si proiecte nerealizate, in primavara anului 1862, in imprejurimile localitatii Vintu de Jos, o serie de ingineri britanici aflati in serviciul "Societatii Cailor Ferate din Jurul Tisei" au efectuat primele sondaje necesare constructiei viitorului "drum de fier".
In final, la inceputul toamnei anului 1866, antrepriza fratilor Klein a demarat lucrarile, insa autoritatile locale din Deva au refuzat sa aprobe amplasarea coloniei muncitorilor si a atelierelor de reparatii pentru uneltele si atelajele necesare santierului, constructorii fiind siliti sa le ridice pe un teren viran situat la marginea comunelor Simeria Veche si Saulesti.
Astfel a aparut primul nucleu al viitoarei citadele feroviare de astazi - orasul Simeria.
La 17 Iulie 1867, la Viena, a avut loc sedinta de constituire a "Societatii Primei Cai Ferate din Transilvania".
Un an mai tarziu, in ziua de 21 August 1868, la orele 9 trecute fix, din cetatea Aradului a pornit, pe drumul de fier ce strabatea Valea Muresului, primul tren de calatori. Garnitura, remorcata de locomotiva 17 - MAROS PORTA a circulat pana la Deva, restul liniei pana la Alba Iulia fiind pusa in circulatie in ziua de 22 Decembrie 1868.
La 15 Februarie 1884, calea ferata Arad - Alba Iulia si ramura sa Simeria - Petrosani (linie inaugurata in ziua de 28 August 1870) au fost nationalizate de catre statul Austro-Ungar, "Societatea Primei Cai Ferate din Transilvania" incetandu-si astfel existenta.
Dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, intreaga retea de cai ferate din Transilvania si Banat a trecut in administrarea Directiei Generale C.F.R., iar la 20 Septembrie 1920, in baza Legii de ratificare a prevederilor Tratatului de Pace de la Trianon, linia magistrala Arad - Alba Iulia, ramura sa secundara Simeria - Petrosani si intregul lor patrimoniu au fost inregistrate in Cartea Funciara Cluj, devenind proprietati ale statului roman.
De-a lungul ultimei jumatati de secol de existenta a sa, "coloana vertebrala a traficului feroviar din Valea Muresului" a trecut printr-un amplu proces de modernizare, in cadrul caruia au fost realizate: dublarea caii ferate (1960 - 1974), introducerea instalatiei de bloc de linie automat (1975 - 1987) si electrificarea liniei magistrale (1970 - 1985).
De-a lungul ultimei jumatati de secol de existenta a sa, "coloana vertebrala a traficului feroviar din Valea Muresului" a trecut printr-un amplu proces de modernizare, in cadrul caruia au fost realizate: dublarea caii ferate (1960 - 1974), introducerea instalatiei de bloc de linie automat (1975 - 1987) si electrificarea liniei magistrale (1970 - 1985).
Piata garii Arad - 1928 |
Gara Simeria - 1925 |
Gara Alba Iulia - 1917 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu